duminică, 13 septembrie 2009

nu poc

Consider că trebui să îţi câştigi dreptul de a contesta existenţa unui creator. A fi ateu fără a şti de ce, doar pentru că toată lumea o face e dovada ignoranţei desăvârşite, exact ca un habotnic care nu-şi poate justifica crezul. Aşadar între cele două tagme nu există diferenţe, fiind practic construite la fel, dar pe arhetipuri diferite.
Să ajung de unde vroiam să pornesc, anume la Cioran şi singurătatea lui întru lipsa credinţei, datorată neputinţei de a crede. Susţinea că el nu a fost construit pentru asta şi deşi a cochetat cu religia, a citit marile texte creştine şi a încercat să creadă, pentru că tentaţia există în oricine, nu a reuşit. Negarea a învins aşadar necesitatea de a crede, zic eu, inerentă omului. Dacă a murit gol, numai el ştie. În schimb propune o teză absolut fabuloasă, în "Pe culmile disperării". Se leagă de frică, de frica de orice, sentiment corect şi normal, găsindu-i originea: frica de moarte. Orice teamă este legată direct sau indirect de moarte, lucru care, într-o măsură explică nevoia de divinitate şi viaţă veşnică, pentru că omul refză să accepte dispariţia totală pe toate nivelele. Dacă mă iau după Kierkegaard, fără credinţă omul nu poate ajunge la împlinire. Culmea, tind să cred că are dreptate, pentru că deşi negarea şi dovezile pe care tu le-ai pus cap la cap şi astfel ţi-ai dovedit ŢIE că meriţi să nu crezi, nu te fac să te simţi mai bine (asta cel puţin în cazul meu), fiind totuşi fiinţă spirituală.
Aici apare şi frustrarea mea constantă, sâcâietoare uneori până la paroxism (ce clişeu a ajuns expresia asta) , aceea că din inimă vreau să cred, dar nu pot. Şi să aplic Pariul lui Pascal mi se pare absolut nefiresc şi pueril, pentru că nu aş justifica nimic cu el, doar frica de pedeapsă.
Şi tot K. susţine absurditatea credinţei. Aşadar nu trebuie justificată, ci revelată. Now what the hell am I supposed to do?


-

Ieri m-am spart rău şi acum mă dor toate. Dub FX, lol. Sănătate curată!

6 comentarii:

  1. dub fx, amin!
    daca eram la tm ma luai cu tine!

    proza scurta, frumos prietene, miss you, C U soon :*

    RăspundețiȘtergere
  2. DADA :)) cum tot vii tu la concerte cand te chem. las că te ţin eu minte xD

    RăspundețiȘtergere
  3. sa te tot spargi asa cum spuneai ca te-ai spart la Dub FX, daca scrii chestii de genul asta pe urma. nu mai tin minte unde am citit ca toate actiunile noastre sunt controlate indirect de catre moarte. si tot textul asta m-a dus cu gandul la Dostoievski, ca si el aborda de multe ori tema asta. oricum nu sunt in stare sa comentez acum mai pe larg, pot doar sa afirm ca ai multe de spus

    RăspundețiȘtergere
  4. nu mai fac, m-am lăsat de prostii. Şi mulţam de laude, sper să ne vedem la Parov diseară :)

    RăspundețiȘtergere
  5. uau da ce luasei de ai scris asa ca la mine nu a avut acelasi efect :))

    RăspundețiȘtergere
  6. :)) e timp sa gasesti ceva frumos.

    RăspundețiȘtergere